pâcăire
/pɨ.kə'i.re/Etimologie
Din pâcăi.
Definiții
- acțiunea de a pâcăi și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pâcăire | pâcăiri |
| genitiv-dativ | pâcăirii | pâcăirilor |
| articulat | pâcăirea | pâcăirile |
Din pâcăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pâcăire | pâcăiri |
| genitiv-dativ | pâcăirii | pâcăirilor |
| articulat | pâcăirea | pâcăirile |
Din pâcâi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | pâcâire | pâcâiri |
| genitiv-dativ | pâcâirii | pâcâirilor |
| articulat | pâcâirea | pâcâirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică