substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din franceză oxygène.
Definiții
- (chim.) element chimic, gaz incolor, inodor, insipid, care reprezintă o cincime din aerul atmosferic (fiind indispensabil în procesul respirației și al arderii) și care, în combinație cu hidrogenul, formează apa, utilizat în industrie, în tehnică, în medicină etc., cu numărul atomic 8 și simbolul O.
- (p.ext.) atom de oxigen
- (chim.) gaz care conține oxigen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | oxigen | — |
| genitiv-dativ | oxigenului | — |
| vocativ | oxigenule | — |
| articulat | oxigenul | — |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză oxygéner.
Definiții
- (v.refl.) (despre diverse substanțe chimice) a se combina cu oxigenul.
- (v.refl.) (med.; despre sânge) a se încărca cu oxigen prin combinarea acestuia cu hemoglobina din globulele roșii.
- (v.tranz. și refl.) a (-și) decolora părul prin tratare cu apă oxigenată.
- (v.tranz.) a albi textilele prin tratare cu apă oxigenată.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | oxigena | oxigenau |