otrățire
/o.trə'ʦi.re/Etimologie
Din otrăți.
Definiții
- acțiunea de a otrăți și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | otrățire | otrățiri |
| genitiv-dativ | otrățirii | otrățirilor |
| vocativ | otrățire, otrățireo | otrățirilor |
| articulat | otrățirea | otrățirile |