otrocol
/o.tro'kol/Etimologie
Confer rotocol, târcol.
Definiții
- (reg.; în legătură cu verbele „a da”, „a face”) ocol, târcol, raită; vraiște, ravagii.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | otrocol | otrocoale |
| genitiv-dativ | otrocolului | otrocoalelor |
| vocativ | otrocolule | otrocoalelor |
| articulat | otrocolul | otrocoalele |