verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din slavă (veche) otraviti.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) intoxica sau a ucide ori a fi ucis cu otravă.
- (v.tranz.) a introduce o otravă în apă, în alimente etc.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) supăra, a (se) necăji (extrem de mult), a (se) amărî; a (se) învenina.
- (v.tranz.) (fig.) a exercita o influență vătămătoare; a corupe, a perverti.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | otrăvea | otrăveau |
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | otrăvit | otrăvite |
| genitiv-dativ | otrăvitului | otrăvitelor |
| vocativ | otrăvitule | otrăvitelor |
| articulat | otrăvitul | otrăvitele |
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Definiții
- (adesea substantivat) căruia i s-a dat sau care a luat otravă; care s-a intoxicat sau care s-a omorât cu otravă.
- care conține otravă; în care s-a pus otravă; otrăvitor, veninos.
- (fig.) supărat, amărât, înveninat.