otocist
/o.to'ʧist/Etimologie
Din franceză otocyste.
Definiții
- (anat.) organ auditiv al nevertebratelor, format dintr-o veziculă cu celule ciliate plină cu lichid și cu numeroase otolite; statocist.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | otocist | otociste |
| genitiv-dativ | otocistului | otocistelor |
| vocativ | otocistule | otocistelor |
| articulat | otocistul | otocistele |