ostentație
/os.ten'ta.ʦi.e/Etimologie
Din franceză ostentation < latină ostentatio, ostentationis.
Definiții
- punere în valoare în mod provocator a unei însușiri; prezentare demonstrativă, etalare pretențioasă a ceva.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ostentație | ostentații |
| genitiv-dativ | ostentației | ostentațiilor |
| vocativ | ostentație | ostentațiilor |
| articulat | ostentația | ostentațiile |