ostenitor
/os.te.ni'tor/Etimologie
Din a osteni + sufixul -tor.
Definiții
- (înv. și pop.) obositor, istovitor; (p.ext.) greu, dificil.
- (adesea substantivat) care muncește din greu, care se străduiește; muncitor, truditor.
Din a osteni + sufixul -tor.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică