osmiu
/'os.mju/Etimologie
Din franceză osmium.
Definiții
- (chim.) element chimic, metal de culoare albă-cenușie, lucios, foarte dur, dar casant, care se găsește în natură, în stare nativă, sub formă de aliaj cu iridiul, întrebuințat, mai ales, în aliaje și în calitate de catalizator, cu numărul atomic 76 și simbolul Os.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | osmiu | — |
| genitiv-dativ | osmiului | — |
| vocativ | osmiule | — |
| articulat | osmiul | — |