substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din latină oscillum, franceză oscille.
Definiții
- mic disc de bronz sau de marmură împodobit cu o mască în relief, care era atârnat, la vechii romani, de arborii sacri sau sub colonade.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | oscilă | oscile |
| genitiv-dativ | oscilei | oscilelor |
| vocativ | oscilă | oscilelor |
| articulat | oscila | oscilele |
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză osciller.
Definiții
- (v.intranz.) a se mișca alternativ în direcții opuse; a se legăna, a se balansa, a pendula.
- (v.intranz.) (fig.) a manifesta nehotărâre, a fi instabil; a sta în cumpănă; a șovăi, a ezita; a fluctua.
- (v.intranz.) (despre un sistem fizic) a evolua în așa fel încât una sau mai multe dintre mărimile sale caracteristice să ia succesiv valori pozitive și negative, simetrice în raport cu valoarea zero.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | oscila | oscilau |