ortotest
/or.to'test/Etimologie
Din orto- + test.
Definiții
- instrument de măsură mecanic, cu pârghii și roți dințate, folosit la măsurarea dimensiunilor pieselor prelucrate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ortotest | ortoteste |
| genitiv-dativ | ortotestului | ortotestelor |
| vocativ | ortotestule | ortotestelor |
| articulat | ortotestul | ortotestele |