orologier
/o.ro.lo.ʤi'er/Etimologie
Din orologiu + sufixul -ar (după franceză horloger).
Definiții
- rarceasornicar.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | orologier | orologieri |
| genitiv-dativ | orologierului | orologierilor |
| vocativ | orologierule | orologierilor |
| articulat | orologierul | orologierii |