orogen
/o.ro'ʤen/Etimologie
Din orogeneză (derivat regresiv).
Definiții
- (geol.) regiune vastă a scoarței terestre unde au avut loc mișcări tectonice intense care au dus la formarea unui lanț muntos cutat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | orogen | orogene |
| genitiv-dativ | orogenului | orogenelor |
| vocativ | orogenule | orogenelor |
| articulat | orogenul | orogenele |