organon
/or.ga'non/Etimologie
Din neogreacă órganon.
Definiții
- instrument, mijloc de muncă și de cercetare științifică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | organon | — |
| genitiv-dativ | organonului | — |
| articulat | organonul | — |
Din neogreacă órganon.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | organon | — |
| genitiv-dativ | organonului | — |
| articulat | organonul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică