orgă
/'or.gə/Etimologie
Din franceză orgue.
Definiții
- instrument muzical complex, al cărui mecanism se compune dintr-un sistem de tuburi sonore, puse în acțiune cu ajutorul unor pedale, al unei claviaturi și al unor manete de registru, prin care trece aerul suflat de niște foale.
- sistem de armare a unei lucrări miniere subterane, stâlp lângă stâlp, ca tuburile de orgă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | orgă | orgi |
| genitiv-dativ | orgii | orgilor |
| vocativ | orgă | orgilor |
| articulat | orga | orgile |