ordonatoare
/or.do.na'to̯a.re/Etimologie
Din ordonator.
Definiții
- conducătoare a unei instituții bugetare, centrală sau locală, care are dreptul să dispună de creditele bugetare aprobate prin planul de venituri și de cheltuieli al instituției.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ordonatoare | ordonatoare |
| genitiv-dativ | ordonatoarei | ordonatoarelor |
| vocativ | ordonatoareo | ordonatoarelor |
| articulat | ordonatoarea | ordonatoarele |