← înapoi la căutare

ordonanțare

/or.do.nan'ʦa.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din ordonanța.

Definiții

  1. acțiunea de a ordonanța și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativordonanțareordonanțări
genitiv-dativordonanțăriiordonanțărilor
vocativordonanțare, ordonanțareoordonanțărilor
articulatordonanțareaordonanțările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică