← înapoi la căutare

ordinariat

/or.di.na.riˈat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din latină ordinariatus, franceză ordinariat.

Definiții

  1. (înv.) organ administrativ care conducea o episcopie catolică; consistoriu.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativordinariatordinariate
genitiv-dativordinariatuluiordinariatelor
vocativordinariatuleordinariatelor
articulatordinariatulordinariatele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică