orchestrant
/or.kes'trant/Etimologie
Din orchestră + sufixul -ant.
Definiții
- persoană care face parte dintr-o orchestră; instrumentist.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | orchestrant | orchestranți |
| genitiv-dativ | orchestrantului | orchestranților |
| vocativ | orchestrantule | orchestranților |
| articulat | orchestrantul | orchestranții |