Etimologie

Din slavă (veche) orarĩ < latină orarium.

Definiții

1. veșmânt bisericesc în formă de fâșie lungă și îngustă de lână, de mătase sau de bumbac, purtat pe umăr de diacon în timpul slujbei religioase.
2. program al unei activități împărțit pe ore și repetat periodic; (concr.) tabel, grafic care indică programul în ore al unei activități; orele de plecare și de sosire ale unui tren, vapor, autobuz.
3. (spec.) program săptămânal pe baza căruia se desfășoară activitatea didactică în școli și în facultăți.
4. (înv.) instrument care indică timpul; ceasornic.
5. (curent) acul mic al ceasului, care indică orele.

Declinare

Etimologie

Din franceză horaire < latină horarius.

Definiții

1. care arată orele; privitor la ore; care se face sau se calculează pe timp de o oră.