oraj
/o'raʒ/Etimologie
Din franceză orage.
Definiții
- (met.) fulger însoțit de tunet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oraj | oraje |
| genitiv-dativ | orajului | orajelor |
| vocativ | orajule | orajelor |
| articulat | orajul | orajele |
Din franceză orage.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oraj | oraje |
| genitiv-dativ | orajului | orajelor |
| vocativ | orajule | orajelor |
| articulat | orajul | orajele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică