opusul
/o'pu.sul/Etimologie
Din opus.
Definiții
- ceea ce se opune altuia.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | opus | opusuri |
| genitiv-dativ | opusului | opusurilor |
| vocativ | opusule | opusurilor |
| articulat | opusul | opusurile |
Din opus.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | opus | opusuri |
| genitiv-dativ | opusului | opusurilor |
| vocativ | opusule | opusurilor |
| articulat | opusul | opusurile |
Din franceză opus, germană Opus.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | opus | opusuri |
| genitiv-dativ | opusului | opusurilor |
| vocativ | opusule | opusurilor |
| articulat | opusul | opusurile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică