← înapoi la căutare

opus

/'o.pus/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din franceză opus, germană Opus.

Definiții

  1. (muz.) termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativopusopusuri
genitiv-dativopusuluiopusurilor
vocativopusuleopusurilor
articulatopusulopusurile

opusul

/o'pu.sul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din opus.

Definiții

  1. ceea ce se opune altuia.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativopusopusuri
genitiv-dativopusuluiopusurilor
vocativopusuleopusurilor
articulatopusulopusurile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică