opreliște
/o'pre.liʃ.te/Etimologie
Din a opri + sufixul -eliște.
Definiții
- poruncă sau măsură prin care se interzice ceva; interdicție, prohibiție; (p.ext.) piedică, obstacol în calea unei acțiuni; stavilă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | opreliște | opreliști |
| genitiv-dativ | opreliștii | opreliștilor |
| vocativ | opreliște | opreliștilor |
| articulat | opreliștea | opreliștile |