ondulație
/on.du'la.ʦi.e/Etimologie
Din franceză ondulation, italiană ondulazione.
Definiții
- mișcare unduioasă a unei suprafețe lichide; unduire.
- operație de aranjare a părului în bucle; ondulare.
- (concr.) buclă, cută.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ondulație | ondulații |
| genitiv-dativ | ondulației | ondulațiilor |
| vocativ | ondulație | ondulațiilor |
| articulat | ondulația | ondulațiile |