ondula
/on.du'la/Etimologie
Din franceză onduler.
Definiții
- (v.intranz.) a avea o mișcare ondulatorie, a se legăna ca udele apei; a se undui.
- a prezenta un contur sinuos; a șerpui; a se arcui.
- (v.tranz.) a da unei benzi, unei table formă de valuri, de ondulații.
- (v.tranz.) a face cârlionți; a bucla, a încreți părul.
Exemple
- Suprafața apei se ondulează.
- Și-a ondulat părul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | ondula | ondulau |
Sinonime: 1: undui, 4: (se) bucla, (se) cârlionța, (se) inela, (se) încreți, (rar) (se) zulufa, (prin Olt. și Munt.) (se) scârlionți