onagru
/o.naˈɡru/Etimologie
Din franceză onagre. Din greacă medie ὄναγρος (ónagros, „măgar sălbatic”).
Definiții
- (bot.) (Onagraceae) plantă erbacee originară din Tasmania și America, cultivată pentru florile sale mari, roz, purpurii sau galbene.
- (zool.) (Equus hemionus) hemion sălbatic, mic, în sud-vestul Asiei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | onagru | onagri |
| genitiv-dativ | onagrului | onagrilor |
| vocativ | onagrule | onagrilor |
| articulat | onagrul | onagrii |
Sinonime: 1: (bot.) luminiță