omuleț
/o.mu'leʦ/Etimologie
Din om + sufixul -uleț.
Definiții
- diminutiv al lui om; om mic de statură.
- (fig.) om neînsemnat, fără nici un merit; om cu preocupări mărunte, meschine.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | omuleț | omuleți |
| genitiv-dativ | omulețului | omuleților |
| vocativ | omulețule | omuleților |
| articulat | omulețul | omuleții |