omnibuz
/om.ni'buz/Etimologie
Din franceză, italiană omnibus.
Definiții
- (înv.) un fel de trăsură asemănătoare cu diligența, care servea pentru transportul în comun al călătorilor, pe rute fixe.
- autobuz (cu etaj) pentru transportul în comun al călătorilor, folosit pe un anumit itinerar în interiorul unei localități sau între două localități apropiate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | omnibuz | omnibuzuri |
| genitiv-dativ | omnibuzului | omnibuzurilor |
| vocativ | omnibuzule | omnibuzurilor |
| articulat | omnibuzul | omnibuzurile |