omenime
/o.me'ni.me/Etimologie
Din om + sufixul -ime.
Definiții
- (înv. și reg.) omenire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | omenime | — |
| genitiv-dativ | omenimii | — |
| vocativ | omenime | — |
| articulat | omenimea | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică