omag
/o'mag/Etimologie
Din slavă (veche) omĕgŭ.
Definiții
- (bot.) (Aconitum) plantă erbacee veninoasă, cu tulpina erectă, viguroasă, cu frunze divizate și cu flori dispuse în inflorescențe dense terminale.
- (spec.) plantă din acest gen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | omag | omagi |
| genitiv-dativ | omagului | omagilor |
| articulat | omagul | omagii |
Sinonime: (bot.) aconit, (reg.) mărul-lupului, mierea-ursului, (Mold., Bucov. și Transilv.) toaie