oișoară
/o.iˈʃo̯a.rə/Etimologie
Din oaie + sufixul -ișoară.
Definiții
- (pop.) oiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oișoară | oișoare |
| genitiv-dativ | oișoarei | oișoarelor |
| vocativ | oișoară | oișoarelor |
| articulat | oișoara | oișoarele |
Din oaie + sufixul -ișoară.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oișoară | oișoare |
| genitiv-dativ | oișoarei | oișoarelor |
| vocativ | oișoară | oișoarelor |
| articulat | oișoara | oișoarele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică