oier
/oˈjer/Etimologie
Din oaie + sufixul -ar.
Definiții
- crescător, proprietar sau negustor de oi; (p.ext.) păstor, cioban.
- (înv.) slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului.
- (astron.; art., rar) lira.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oier | oieri |
| genitiv-dativ | oierului | oierilor |
| vocativ | oierule | oierilor |
| articulat | oierul | oierii |