oițică
/o.iˈʦi.kə/Etimologie
Din oiță + sufixul -ică.
Definiții
- (pop.) oiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oițică | oițici |
| genitiv-dativ | oițicii | oițicilor |
| vocativ | oițică | oițicilor |
| articulat | oițica | oițicile |
Din oiță + sufixul -ică.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oițică | oițici |
| genitiv-dativ | oițicii | oițicilor |
| vocativ | oițică | oițicilor |
| articulat | oițica | oițicile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică