ohabnic
/o'hab.nik/Etimologie
Din slavă (veche) ohabĩnŭ.
Definiții
- (înv. și pop.; despre proprietate) care nu poate fi înstrăinat; inalienabil, de veci; scutit de impozite și de prestații.
- (despre proprietari) care stăpânește o moșie ohabnică. (Despre robi, slugi etc.) legat pe viață de ohabă.