ohabă
/o'ha.bə/Etimologie
Din slavă (veche) ohaba.
Definiții
- (înv.) moșie (ereditară) inalienabilă, scutită de impozite și de prestații.
- denumire a imunității boierești și mănăstirești în evul mediu, în Țara Românească.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ohabă | ohabe |
| genitiv-dativ | ohabei | ohabelor |
| vocativ | ohabă | ohabelor |
| articulat | ohaba | ohabele |