ofițeroi
/o.fi.ʦe'roj/Etimologie
Din ofițer + sufixul -oi.
Definiții
- (depr.) augmentativ al lui ofițer.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ofițeroi | ofițeroi |
| genitiv-dativ | ofițeroiului | ofițeroilor |
| vocativ | ofițeroiule | ofițeroilor |
| articulat | ofițeroiul | ofițeroii |