oficină
/o.fi'ʧi.nə/Etimologie
Din latină officina, franceză officine.
Definiții
- (livr.) laborator al unei farmacii, al unei instituții de cercetări, etc.
- (fig.) loc unde se urzesc intrigi, calomnii, comploturi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oficină | oficine |
| genitiv-dativ | oficinei | oficinelor |
| vocativ | oficină | oficinelor |
| articulat | oficina | oficinele |