← înapoi la căutare

oferta

/o.fer'ta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din ofertă.

Definiții

  1. (v.intranz.) (rar) a face o ofertă.

Declinare

CazSingularPlural
verbofertaofertau

ofertă

/o'fer.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din italiană offerta, germană Offerte.

Definiții

  1. propunere făcută de o persoană altei persoane pentru vânzarea-cumpărarea unor mărfuri, pentru angajarea într-o slujbă, participarea la o acțiune, prestarea unor servicii etc.; (concr.) act, document scris prin care se face o astfel de propunere.
  2. totalitatea mărfurilor destinate consumului, aflate în circulație.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativofertăoferte
genitiv-dativoferteiofertelor
vocativofertăofertelor
articulatofertaofertele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică