odagaci
/o.da'ga.ʧi/Etimologie
Din turcă ödağacı.
Definiții
- (bot.) (Saponaria officinalis) plantă erbacee cu flori trandafirii, mai rar albe, ale cărei rădăcini se utilizează la scoaterea petelor de pe stofe; ciuin, săpunariță.
- (bot.) (Croton; mai specific Croton eluteria și Croton cascarilla) numele a doi arbuști exotici, cu ramuri brune și păroase, cu frunze ovale, a căror scoarță aromatică se întrebuințează în medicină.
- (spec.) scoarța acestor arbuști, care răspândește (prin ardere) un miros plăcut; (p.ext.) substanță aromatică, parfum extrase din această scoarță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | odagaci | odagaci |
| genitiv-dativ | odagaciului | odagacilor |
| vocativ | odagaciule | odagacilor |
| articulat | odagaciul | odagacii |
Sinonime: 1: (bot.) ciuin, săpunariță, 2: (bot.) croton