ocurge
/o'kur.ʤe/Etimologie
Din latină occurrere (după curge).
Definiții
- (v.intranz.) (înv.) a se întâmpla, a surveni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | ocurgea | ocurgeau |
Din latină occurrere (după curge).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | ocurgea | ocurgeau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică