ocultație
/o.kul'ta.ʦi.e/Etimologie
Din franceză occultation.
Definiții
- dispariție temporară a unui astru din câmpul de observație, cauzată de trecerea între el și observator a unui alt corp ceresc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ocultație | ocultații |
| genitiv-dativ | ocultației | ocultațiilor |
| articulat | ocultația | ocultațiile |