ocoliș
/o.ko'liʃ/Etimologie
Din ocol + sufixul -iș.
Definiții
- ocol, înconjur.
- (fig.) divagație.
- (înv.) perimetru, circumferință.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ocoliș | ocolișuri |
| genitiv-dativ | ocolișului | ocolișurilor |
| vocativ | ocolișule | ocolișurilor |
| articulat | ocolișul | ocolișurile |