ochitor
/o.ki'tor/Etimologie
Din a ochi + sufixul -tor.
Definiții
- persoană care ochește cu arma; țintaș.
- militar care execută ochirea la gurile de foc de artilerie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ochitor | ochitori |
| genitiv-dativ | ochitorului | ochitorilor |
| vocativ | ochitorule | ochitorilor |
| articulat | ochitorul | ochitorii |