ocheț
/o'keʦ/Etimologie
Din a ochi + sufixul -eț.
Definiții
- inel metalic care întărește o gaură făcută într-o pânză de navă, într-o foaie de cort etc. pentru a nu se destrăma.
- (reg.) ochi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ocheț | ocheți |
| genitiv-dativ | ochețului | ocheților |
| vocativ | ochețule | ocheților |
| articulat | ochețul | ocheții |