ocârmuitor
/o.kɨr.mu.i'tor/Etimologie
Din a ocârmui + sufixul -tor.
Definiții
- (înv.) care conduce un stat, o instituție etc., cârmuitor.
Din a ocârmui + sufixul -tor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ocârmuitor | ocârmuitori |
| genitiv-dativ | ocârmuitorului | ocârmuitorilor |
| vocativ | ocârmuitorule | ocârmuitorilor |
| articulat | ocârmuitorul | ocârmuitorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică