verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză observer < latină observare.
Definiții
- (v.tranz.) a băga de seamă, a remarca.
- a exprima o observație, a constata.
- a atrage cuiva atenția; p.ext. a dojeni, a reproșa.
- a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta.
- a spiona, a iscodi, a pândi.
- rara respecta legile, obiceiurile etc.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru observa.
Exemple
- N-ai observat nici o schimbare?
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | observa | observau |
Sinonime: 1: percepe, remarca, reține, sesiza, vedea, zări, (înv.) privi, 2: examina, constata, 5: spiona, supraveghea, 6: respecta, ține
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a I-a plural la prezent pentru observa.
- forma de persoana a I-a plural la conjunctiv prezent pentru observa.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la imperfect pentru observa.
- forma de persoana a I-a plural la imperfect pentru observa.