obrăjel
/o.brə'ʒel/Etimologie
Din obraz + sufixul -el.
Definiții
- obrăjor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | obrăjel | obrăjei |
| genitiv-dativ | obrăjelului | obrăjeilor |
| vocativ | obrăjelule | obrăjeilor |
| articulat | obrăjelul | obrăjeii |
Din obraz + sufixul -el.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | obrăjel | obrăjei |
| genitiv-dativ | obrăjelului | obrăjeilor |
| vocativ | obrăjelule | obrăjeilor |
| articulat | obrăjelul | obrăjeii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică