← înapoi la căutare

obliterație

/o.bli.te'ra.ʦi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză oblitération < latină obliteratio.

Definiții

  1. obliterare.
  2. (med.) obstrucție.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativobliterațieobliterații
genitiv-dativobliterațieiobliterațiilor
vocativobliterațieobliterațiilor
articulatobliterațiaobliterațiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică