← înapoi la căutare

obiecționare

/o.bi.ek.ʦi.o'na.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din obiecționa.

Definiții

  1. acțiunea de a obiecționa și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativobiecționareobiecționări
genitiv-dativobiecționăriiobiecționărilor
vocativobiecționare, obiecționareoobiecționărilor
articulatobiecționareaobiecționările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică