← înapoi la căutare

obediență

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză obédience < latină obedientia.

Definiții

  1. (livr.) supunere, ascultare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativobediențăobediențe
genitiv-dativobediențeiobediențelor
vocativobediențăobediențelor
articulatobediențaobediențele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică